|
Maica Evloghia a plecat în ceruri, ca
să fie alături de Sfântul Nicodim de la Tismana!
Maica Evloghia, cea mai veche
maică-ghid din Sfânta Mănăstire Tismana, a plecat la cele
veşnice vineri 21 martie 2008! S-a dus senină lângă
Sfântul Nicodim, spre seară, într-o zi ca toate altele, o zi în
care-i rostise numele Sfântului de zeci de ori pentru grupurile de
turişti care umplu mereu lăcaşul sfânt, tămăduitor
de suflet.
Căci nu era zi de la Dumnezeu în care
Maica Evloghia să nu pomenească numele Sfântului Nicodim
şi al rudelor sale basarabii, care au înălţat biserica
şi mânăstirea acesta spre veşnic loc lăsat românilor
să se roage pentru iertarea păcatelor, pentru lecuire de boli
şi hrană sufletească!
Dimineaţa la sculare, rugăciunea
ei se îndrepta spre Sfântul Nicodim, apoi în sânta lui biserică, o
repeta împreună cu celelalte
maici întru nevoinţă.
Ana Orăşteanu, cunoscută ca maica-ghid
Evloghia, se născuse pe 19 septembrie 1928, în Ocna Sibiului.
A venit în 1951
în Sfânta Mânăstire Tismana la o lună după ce se
călugărise în Mânăstirea Bistriţa. Terminase
Seminarul Monahal şi remarcându-se stăruinţa sa în ale învăţăturii
religioase a fost trimisă la Şcoala de Ghizi
mânăstireşti, şcoală care se făcea şi
înainte de 1989.
Numai un autocar de pelerini să fi trecut zilnic
pe la Sfânta Mănăstire Tismana şi tot se-adună de-a
lungul vremii peste 1 milion de credincioşi care au ascultat pe
Maica-ghid Evloghia timp de peste o jumătate de secol! Şi a relatat despre Sfântul
Nicodim şi minunile sale tot de atâtea ori, dar diferit! Un record
poate unic în lume!
Când povestea, parcă-i şoptea sfântul
însuşi despre minunile sale! Nu spunea nimic pe de rost, îşi
imagina că trăia întâmplările, că era alături de
sfântul şi de fiecare dată relata altcumva! Duhul ei s-a şi înălţat,
de altfel, la ceruri, chiar de lângă mormântul Sfântului Nicodim !
DUMNEZEU S-O
ODIHNEASCĂ ÎN PACE!
În fotografia din dreapta:
locul de unde s-a îndreptat spre ceruri
MAI
MULTE FOTOGRAFII AICI
|
|
RUGĂCIUNEA MAICII EVLOGHIA CĂTRE SFÂNTUL NICODIM
Sfinte Preacuvioase Părinte
Nicodime, primind a noastră umila rugăciune, mijloceşte
noua mila Celui Preaînalt. Izbăveşte-ne cu folosinţa ta,
preafericite, de relele ce vin asupra noastră, ca neîncetat sa te
slăvim pe tine. Ştii neputinţa firii noastre, dar şi
credinţa o vezi şi suspinurile auzi; nu ne lăsa,
părinte, când alergam la tine.
Roagă-te Stăpânului, pentru
noi nevrednicii, sa ierte greşealele noastre şi sa ne dea
dragoste curată şi putere a face tot binele, spre slava
Preasfântului Sau nume. Pe tine te cerem şi ţie ne rugăm :
ajută-ne, părinte, ca, deşi am greşit din ispita
celui rău, dar cu inima zdrobita la tine alergam sa ne
ocroteşti de săgeata cea ucigătoare a
vrăjmaşului nostru diavol, care răneşte de moarte
sufletele noastre. Cum ai miluit pe toţi care au alergat la tine cu
credinţa, tămăduindu-i de neputinţele lor si pe fata
chinuită de duhul necurat ai izbăvit-o, aşa şi pe
noi, părinte, ne izbăveşte de neputinţele noastre
sufleteşti şi trupeşti, şi prin mijlocirea ta fiind
mântuiţi, slavă, mulţumire şi închinăciune
totdeauna să înălţăm : Tatălui si Fiului şi
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin !
|
