La Tismana, 24 septembrie 2006
HRAMUL
DE LA TISMANA
Dicţionar
Nedeie - Provine din cuvântul
slav „nedĕlja” „duminică“. Este o petrecere câmpenească
populară de origine pastorală organizată de obicei cu prilejul
unei sărbători sau al unui hram. Păstorii Tismanei legau
petrecerea câmpenească din vară, de coborârea oilor de la munte.
Hram - este o
sărbătoare religioasă în cinstea sfântului ocrotitor al unei biserici.
La noi la Tismana, hramul Sfintei Mânăstiri Tismana este legat de ziua a
cincisprezecea, a lunii august, când sărbătorim cinstita Adormire a
Preamăritei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu si
pururea Fecioarei Maria. Este ocrotitoarea primei biserici din tis
făcută se Sfântul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana cu propria
mână.
(Tis+mana, explicaţia
cea mai populară – tisul făcut cu mâna, Tis+meana, explicaţia
cea mai probabilă – cetatea din tis şi în fine tiz+meana diz (tiz)+meni (meana) – invocarea
cetăţii, cea mai agreată de lingvişti!)
Bâlci - Târg mare ţinut la anumite epoci
ale anului, la sărbătorile importante şi însoţit de
spectacole şi de petreceri populare.
Rugă – În vechime, păstorii făceau o
rugăminte, o implorare, o rugăciune, la o cruce, troiţă sau
biserică prin care solicitau printr-o adresare politicoasă sau
umilă lui Dumnezeu să-i ajute în împlinirea dorinţelor. Locul de
rugăciune al geţilor, era la Tismana, chiar din preistorie!
Iarmaroc – e un cuvânt mai puţin folosit la
Tismana deoarece el vine din ucraineanul
„jarmarok” , târg ţinut la date fixe, adică oltenescul bâlci.
La 15 august, în fiecare an, oamenii
vin la Tismana de pretutindeni, adesea de la distanţe de neînchipuit! Cu
merinde în traistă, îmbrăcaţi în straie curate ca sufletele lor,
unii pleacă de acasă pe jos şi pe poteci numai de ei
ştiute, chiar dacă merg o zi, evitând puhoiul autoturismelor,
autobuzelor, motocicletelor şi căruţelor ce se scurge necontenit
pe toate drumurile ce duc la Tismana.
REGULA HRAMULUI ÎN AJUN
v
VECERNIA MICĂ (cu
purtarea Sfântului epitaf al Adormirii Maicii Domnului şi aşezarea sa
în faţa mormântului sfântului Nicodim)
v
Vecernia cu Privegherea
v Utrenia
dimpreună cu Prohodul, după care
urmează înconjurarea bisericii cu Sfântul Epitaf, Sfânta Evanghelie
şi racla cu moaştele Cuviosului Nicodim
ZIUA HRAMULUI
PROPRIU-ZIS – 15 aug
v SFINŢIREA
APEI
v TAINA
SFÂNTULUI MASLU
v ACATISTUL
ADORMIRII MAICII DOMNULUI
v SFÂNTA
LITURGHIE
ACEASTĂ ZI S-A
BUCURAT ÎNTOTDEAUNA DE CINSTIREA
CELOR MAI ÎNALTE
FEŢE BISERICEŞTI
CARE ÎMPLINESC CU
EXEMPLARĂ APTITUDINE ŞI STRĂLUCIRE
SFINTELE SLUJBE
ŞI ÎNALŢĂ INIMILE TUTUROR CARE PARTICIPĂ
LA ACEASTĂ
NEMURITOARE TRADIŢIE CREŞTINĂ!
REGULA HRAMULUI A DOUA ZI
v PARASTASUL
v LITURGHIA
PENTRU POMENIREA CTITORILOR MĂNĂSTIRII
MARELE
BÂLCI AL SÂNTĂMĂRIEI
Pentru Tismana, cu memoria ei
istorică fenomenală, bâlciurile semnifică necorupta
păstrare a unei vechi tradiţii, un fragment din eternitatea
sărbătorilor pastorale, semn răscolitor al obiceiurilor
transhumanţelor tradiţionale.
Datorită înmulţirii
mijloacelor de transport, BÂLCIUL nu se mai ţine pe Valea Tismanei,
devenită deja neîncăpătoare, ci într-o largă poiană
lângă Pădurea Şarşori, la poalele Dealului Nereaz, pe
drumul DJ 672 dintre Tismana şi Gornoviţa.
<